Despre curs

Acest curs reprezintă fundamentul necesar pentru înțelegerea tulburărilor psihotice, fiind conceput ca un pas esențial înainte de aprofundarea fiecărei tulburări în parte. În loc să începi direct cu diagnosticele, cursul te ajută să înțelegi „limbajul de bază” al psihozei — acele simptome și mecanisme care stau la baza tuturor tulburărilor psihotice.

Vei învăța să recunoști și să diferențiezi clar principalele dimensiuni ale simptomatologiei: simptomele pozitive (ce adaugă boala — idei delirante, halucinații, dezorganizare), simptomele negative (ce reduce boala — emoție, motivație, vorbire, conectare) și simptomele comportamentale (cum se manifestă vizibil dezorganizarea în acțiune). Fiecare concept este explicat logic, cu exemple clinice concrete și ancore ușor de reținut, astfel încât informația să fie nu doar înțeleasă, ci și integrată.

Cursul este gândit pentru a-ți oferi claritate diagnostică și siguranță în gândirea clinică, ajutându-te să faci diferențe fine între simptome și să construiești o bază solidă pentru evaluare. Odată parcurs, fiecare tulburare psihotică va deveni mult mai ușor de înțeles, deoarece vei recunoaște rapid tiparele simptomatice care o definesc.

Arată mai multe

Ce vei învăța?

  • Să înțelegi diferența fundamentală dintre simptomele pozitive, negative și comportamentale și rolul fiecăreia în tabloul clinic al psihozei
  • Să recunoști și să definești corect ideația delirantă, inclusiv tipurile frecvente și modul în care apare în diferite tulburări
  • Să identifici halucinațiile, tipurile lor și contextul în care devin relevante clinic
  • Să diferențiezi halucinațiile de alte experiențe perceptive (ex: iluzii, fenomene de somn)
  • Să analizezi gândirea și vorbirea dezorganizată, prin observarea formelor de discurs și a logicii interne
  • Să recunoști comportamentul dezorganizat și catatonic, inclusiv semnele clinice esențiale
  • Să înțelegi în profunzime simptomele negative: diminuarea expresivității emoționale, avoliția, alogia, anhedonia și lipsa de sociabilitate
  • Să faci diferența între simptome apropiate (ex: avoliție vs. anhedonie, asocialitate vs. anxietate socială)
  • Să înțelegi unde pot apărea aceste simptome (nu doar în schizofrenie, ci și în tulburări afective, neurologice sau induse de substanțe)
  • Să dezvolți o gândire clinică structurată, bazată pe observarea simptomelor, nu doar pe memorarea diagnosticelor
  • Să construiești o bază solidă pentru evaluarea psihologică și psihiatrică a tulburărilor psihotice

Conținut curs

Simptome Pozitive
Simptomele pozitive reprezintă acele manifestări care se adaugă experienței psihice normale, introducând elemente care nu ar trebui să fie prezente. Ele reflectă o distorsiune a realității, în care persoana nu doar că interpretează greșit lumea din jur, ci începe să perceapă lucruri care nu există în mod obiectiv. Astfel, pot apărea idei delirante, halucinații, vorbire dezorganizată sau comportamente bizare, toate contribuind la o experiență internă marcată de confuzie și pierderea contactului cu realitatea. Pe scurt, în simptomele pozitive, boala nu „ia” ceva din funcționarea psihică, ci „adaugă” — iluzii, voci și haos.

  • Unde apare ideația delirantă
  • Halucinațiile
  • Unde apar halucinațiile
  • Gândirea / Vorbirea dezorganizată

Simptome Comportamentale
Simptomele comportamentale reprezintă acele manifestări prin care tulburarea devine vizibilă direct în acțiunile persoanei, reflectând o dezorganizare a modului în care aceasta acționează în lume. Ele nu țin doar de ceea ce gândește sau simte individul, ci de felul în care se comportă efectiv, uneori într-un mod imprevizibil, bizar sau inadecvat contextului. Comportamentul poate varia de la agitație haotică și lipsă de scop, până la inhibiție severă sau catatonie, unde acțiunea pare blocată complet. Pe scurt, simptomele comportamentale arată cum boala „deraiează” acțiunea: nu mai acționez coerent, nu mai răspund adecvat, fie mă agit fără sens, fie mă opresc complet.

Simptome Negative
Simptomele negative reprezintă acele manifestări prin care boala reduce sau „ia” din funcționarea psihică normală, afectând capacitatea persoanei de a simți, de a iniția, de a exprima și de a se conecta. Spre deosebire de simptomele pozitive, unde apare un „exces”, aici vorbim despre o diminuare a emoției, energiei, vorbirii și relaționării. Persoana poate părea retrasă, lipsită de reacții emoționale, fără inițiativă și cu un discurs redus, chiar dacă în interior pot exista trăiri greu de accesat sau exprimat. Pe scurt, simptomele negative înseamnă: nu mai simt, nu mai vreau, nu mai spun, nu mă mai apropii — o retragere tăcută din experiența vieții și din relația cu ceilalți.